Sistemul GPS

GPS-ul (Global Positioning System), sau pe romaneste Sistemul de Pozitionare Globala, este un sistem care are la baza comunicatia dintre o serie de sateliti si statiile lor de receptie de pe pamant.

GPS-ul foloseste satelitii ca puncte de reper in functie de care se calculeaza pozitiile dorite. Exista numeroase tipuri de dispozitive care folosesc GPS-ul si in functie de tipul acestora acuratetea pozitionarii poate fi chiar si la nivel de centimetri.

La baza sistemului de masurare folosit pentru GPS sta o procedura numita triangulatie. Aceasta procedura presupune masurarea distantei utilizandu-se timpul de propagare al undelor radio.

Mai este nevoie de o pozitie exacta a satelitilor din spatiu si la final de o corectare a semnalului radio de erorile ce pot aparea in timpul propagarii semnalului. Ideea unei astfel de tehnologii a venit din partea Astazi, GPS-ul a patruns in viata de zi cu zi fiind o prezenta comuna in masinile, calculatoarele sau telefoanele noastre.

Cele mai raspandite intrebuintari ale Sistemului Global de Pozitionare sunt in : determinarea a diferite locatii, stabilirea unor rute intre doua sau mai multe locatii, creearea de harti sau (ceea ce ne intereseaza pe noi) monitorizarea deplasarii oamenilor sau obiectelor.

Un astfel de sistem contine trei mari componente :

Program de monitorizare – reprezentat de obicei de un calculator pe care ruleaza un soft specific de vizualizare si monitorizare, impreuna cu hartile aferente.

Serverul de comunicatie – reprezentat de obicei de un calculator pe care ruleaza un soft specific de vizualizare si monitorizare, impreuna cu hartile aferente.

Terminalul mobil (receptorul) – trebuie sa contina o antena si un receptor GPS, un mic procesor si in functie de intrebuintari senzori speciali care sa transmita anumite date cerute.