person Contul meu

Intra in contul tau Spy Shop!

0

Cosul meu

Meniu

Legislatia camerelor de supraveghere - prevederi GDPR

Legislatia camerelor de supraveghere - prevederi GDPR
22.10.2018 12:31

Cum reglementeaza legislatia romana folosirea camerelor de supraveghere

 

Implementarea inca din luna mai a anului 2018 a Regulamentului General privind Protectia Datelor (pe scurt, GDPR) a schimbat - pentru statele Uniunii Europene - modul in care datele cu caracter personal pot fi colectate si folosite.

 

In acest articol, vei afla cum este reglementata in Romania folosirea camerelor video de supraveghere.

  

Pot fi considerate inregistrarile video date personale?

Cadrul legislativ

In ce conditii pot fi montate camerele de supraveghere

 

Pot fi considerate inregistrarile video date personale?

 

Inainte de a intelege legislatia romaneasca in privinta supravegherii video, este important sa intelegi de ce inregistrarile video sunt considerate date cu caracter personal. European Data Protection Supervisor considera ca, atat timp cat inregistrarile video surprinse de camerele de supraveghere pot duce la identificarea unor persoane, atunci ele pot fi clasificate ca date personale.

 

Ele nu pot releva doar informatii despre identitatea unei persoane, ci si informatii despre locul in care se afla o persoana si activitatea pe care o intreprinde. Tocmai de aceea este nevoie ca si inregistrarile video ale camerelor de supraveghere sa poata fi reglementate in acelasi fel cu alte tipuri de date cu caracter personal.

 

Cadrul legislativ

 

Implementarea GDPR a fost facuta incepand cu 25 mai 2018, prin adoptarea Regulamentului nr. 679/2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Desi actul normativ a fost adoptat concomitent de toate statele membre UE, el ofera explicit fiecarei tari dreptul de a detalia normele de aplicare, prin Articolul 88: „Statele membre pot prevedea norme mai detaliate pentru a asigura protectia drepturilor si a libertatilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”.

 

In acest sens, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea 190/2018 privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) nr. 679/2016. Acest act normativ reglementeaza doar supravegherea video facuta de angajator la locul de munca.

 

In schimb, instalarea camerelor de supraveghere in spatiile publice sau private este reglementata de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, dar si de Decizia nr. 52/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video.

 

In ce conditii pot fi montate camerele de supraveghere

 

Atat in cazul spatiilor publice, cat si al celor private este obligatoriu ca prezenta camerelor video sa fie semnalata. Daca proprietarii spatiilor private au dreptul sa-si instaleze camere cu scopul protejarii locuintelor sau a afacerilor, in spatiile publice nu pot fi instalate camere de supraveghere decat de firmele licentiate de Politia Romana.

 

De asemenea, este interzisa montarea camerelor in spatii unde ar putea atenta la intimitatea unei persoane, precum cabine de proba, vestiare, toalete si altele similare.

 

Supravegherea video a angajatilor la locul de munca este o situatie putin mai dificil de gestionat, deoarece, conform Legii nr. 190/2018, aceasta nu poate fi realizata de angajator decat daca reuseste sa demonstreze ca este singura solutie pentru buna functionare a afacerii sale.

 

De asemenea, angajatorul trebuie sa demonstreze ca alte metode mai putin intruzive prin care si-ar fi putut atinge scopul au esuat si ca singurul demers ramas este supravegherea video. El trebuie sa informeze in mod explicit angajatii despre camerele instalate, sa se consulte (daca este cazul) cu sindicatul salariatilor si sa-si argumenteze decizia.

 

Un angajator are dreptul de a stoca date cu caracter personal atat timp cat are nevoie pentru a le prelucra, insa aceasta perioada nu poate depasi 30 de zile. Exista, desigur, si cazuri in care legea poate reglementa un timp mai mare alocat stocarii si prelucrarii datelor sau cazuri in care un angajator isi poate argumenta in mod temeinic nevoia unei perioade mai indelungate.

 

Nerespectarea GDPR poate atrage dupa sine amenzi uriase, de pana la 4% din cifra de afaceri.